Ce se va întâmpla dacă Jobbik ajunge partidul principal de guvernământ în Ungaria? (2015.05.05.)

Un interviu cu István Szávay, vicepreşedinte Jobbik şi membru al Parlamentului Ungariei. Într-un recent sondaj realizat de Institutul de sondare a opiniei publice „Ipsos” din Ungaria, partidul de extremă dreapta „Mişcarea pentru o Ungarie mai Bună” (Jobbik), se află pe locul doi din punct de vedere al încrederii şi al votului electoratului maghiar.

Astfel, pe primul loc se situează Fidesz, actualul partid de guvernământ, cu 21%, faţă de 18% pentru locul doi. O diferenţă de 3%, diferenţă fragilă într-o cursă electorală. Pe locul trei se situează Partidul Socialist cu 12%, în creştere cu 1% faţă de luna februarie. Din populaţia eligibilă la vot, 37% s-ar prezenta la vot, în scădere cu 3% faţă de luna februarie. Dintre aceştia decişi să meargă la vot, 37%  ar vota pentru Fidesz şi 28% ar vota pentru Jobbik, o diferenţă de 9%, ceva mai mare.
După un an în care a avut o interdicţie de a intra pe teritoriul României, István Szávay, vicepreşedintele partidului Jobbik şi membru al Parlamentului ungar, a făcut un tur al principalelor zone în care există comunităţi numeroase de maghiari. Opiniile Jobbik diferă în multe privinţe faţă de optică celorlalte formaţiuni politice din Ungaria. Jobbik dedică o parte semnificativă din planul său de guvernare comunităţilor de maghiari care trăiesc în afara graniţelor Ungariei, prin urmare este foarte important să înţelegem care este viziunea acestora despre gestionarea relaţiei cu România şi cum va afecta politicile sale minoritatea maghiară din ţara noastră.
Observăm că Jobbik îşi ajustează discursul într-o direcţie mai moderată, cu o orientare spre scena europeană în care Ungaria este ancorată profund. Pentru a face o scurtă radiografie a acestor perspective, mai jos se regăseşte un interviu cu domnul Szávay, realizat recent de Dragos Tîrnoveanu (Global News Intelligence), ca urmare a vizitei sale efectuate în România.
DT: Într-un comunicat recent de pe website-ul Dvs., legat de de vizita Dvs recentă din nordul Transilvaniei, aţi declarat că dacă Jobbik ar fi partidul de guvernământ în Budapesta, ati încuraja firmele maghiare să creeze locuri de muncă în aceste zone.  Aceste locuri de muncă ar fi destinate doar etnicilor maghiari sau ar fi disponibile oricărui cetăţean?
István Szávay: Din punctul nostru de vedere, întreprinderile maghiare şi de altfel şi cele nemaghiare care investesc în afara graniţelor, ar trebui să aibă în vedere două aspecte: măcar în regiunile locuite de maghiari, să ducă o politică de resurse umane care să ofere întâietate persoanelor care cunosc şi limba maghiară şi să protejeze respectarea in totalitate a multilingvismului când e vorba de două sau mai multe limbi, în funcţie de caz. Şi noi considerăm absolut firesc dacă în Ungaria o întreprindere germană cere angajaţilor să cunoască limba germană, pentru că din punct de vedere al funcţionării întreprinderii acest lucru poate fi important. Deci, întrebarea nu este ca întreprinderile maghiare să angajeze maghiari, ci ca cel puţin în regiunile din Transilvania locuite de maghiari, măcar angajaţii întreprinderilor maghiare să cunoască limba maghiară, pentru că acest lucru este şi o cerinţă a locuitorilor din zonă. În rândurile maghiarimii din Transilvania, OTP este considerată o bancă maghiară. Mulţi din această cauză îşi deschid conturi acolo, iar astfel este destul de dezaprobant dacă niciun angajat al unei filiale OTP din Cluj-Napoca sau Târgu Mureş nu cunoaşte limba maghiară. Şi există multe alte exemple de acest gen în cuprinsul Bazinului Carpatic în cazul întreprinderilor maghiare deschise în afara graniţelor Ungariei, ca să nu mai vorbim de restul. Sunt convins, că dacă cel puţin întreprinderile maghiare ar fi mai atente ca să aibă parteneri de muncă cunoscători (şi) ai limbii maghiare, ar putea să crească sentimentul de comfort al locuitorilor din regiune. Pe lângă acesta, cunoaşterea limbii maghiare ar putea fi un avantaj care ar putea duce la scăderea tendinţei de emigrare al transilvănenilor vorbitori de limba maghiară, ar încetini procesul de asimilare al maghiarimii din afara graniţelor Ungariei, şi astfel ar putea ajuta la păstrarea identităţii maghiare pe pamântul natal.
DT: Aţi menţionat că sunt câteva probleme cheie între România şi Ungaria care trebuie să fie rezolvate, dar rezolvarea lor este întârziată de viziune asupra autonomiei din Strategia Securităţii şi Ordinii Publice, publicate de Ministerul Afacerilor Interne din România. Puteţi să ne spuneţi care sunt aceste probleme comune şi cum ar putea fie le rezolvate? În afara unui potenţial acord, care sunt paşii concreţi pe care Jobbik intenţionează să îi urmeze în legătură cu acest document public român?
István Szávay: Consider important să clarificăm faptul că autonomiile acordate unor comunităţi etnice pe care le putem observa funcţionând peste tot în Europa Occidentală, nu pot reprezenta niciodată o sursă de pericol pentru siguranţa publică. Din contră, sunt convins că ar consolida statul care acordă autonomie unei comunităţi native. De adăugat este faptul că o autonomie pentru Ţinultul Secuiesc ar ajuta şi la dezvoltarea economică a comunităţii româneşti.Căci autonomia nu este o sursă de pericol al separatismului, iar incriminarea luptelor pentru autonomie într-un stat membru al Uniunii Europene, nu poate fi catalogată problemă de politică internă a României!
Totodată, după părerea mea şi acest lucru este menit doar a scoate din atenţia opiniei publice problemele din ce în ce mai grave cu care se confruntă România, afacerile de corupţie în care sunt implicaţi politicieni de rang înalt, modul flagrant în care politicienii abuzează de dreptul la imunitate, problemele sociale, economice şi financiare. La Cluj-Napoca, din această cauză am declarat că dacă viaţa publică şi politică din România ar fi mai curată, atunci şi politicienii români ar recurge mai rar la aducerea în discuţie a problemei etnice. Aceasta ne ar putea duce în direcţia spuselor fostului şef de stat al României, Emil Constantinescu, potrivit căruia „lipseşte marele ţel comun, care ar putea uni românii si maghiarii.” Părerea mea este că din contră, avem foarte multe ţeluri comune. De pildă, un astfel de ţel este să oprim emigrarea continuă a generaţiilor tinere şi de vârstă medie, să le asigurăm locuri de muncă conform studiilor făcute, şi să se poată descurca pe pământul natal, evitând astfel o posibilă catastrofă demografică şi socială care se prefigurează. Tot un astfel de ţel este stoparea exploatării şi colonizării statelor recent aderate la Uniunea Europeană din Centrul şi Estul Europei de către statele mai dezvoltate din Occident. Tot un ţel comun ar putea fi rezolvarea problemelor de corupţie, rezolvarea situaţiei romilor sau susţinerea şi întărirea culturii naţionale, care sunt catalogate drept demodate de către viziunea globalistă a Bruxelles-ului. Sper ca persoanele responsabile din viaţa publică şi politică îşi vor da seama de importanţa problemelor amintite şi vor înceta definitiv a speria opinia publică prin declaraţii nefondate despre separatism. Şi sper că în acest spirit, politicienii români nu vor adopta strategia de securitate naţională sub forma în care se află în prezent.
DT: Care este poziţia Dvs. referitor la cooperarea cu UDMR în România? Aşa cum s-a consemnat şi în media din România, ati declarat la Satu Mare că Jobbik este gata să creeze legături mai strânse cu PPMT (Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania).
István Szávay: Observăm faptul că Partidul Popular Maghiar din Transilvania este formaţiunea politică ce se pronunţă mai ferm pentru apărarea intereselor comunităţii maghiare din Transilvania. Ţin totuşi să subliniez importanţa faptului că Jobbik este dispus să colaboreze cu orice formaţiune care reprezintă interesele comunităţii maghiare. De cele mai multe ori însă nu de noi depinde care sunt aceste formaţiuni.
DT: Ar putea Jobbik şi UDMR să coopereze pentru o poziţie comună legată de Strategia Securităţii şi Ordinii Publice, publicate de Ministerul Afacerilor Interne din România, poziţie reiterată într-un acord?
István Szávay: Strategia de securitate naţională este asemănătoare problemei autonomiei Ţinutului Secuiesc. Cu toţii trebuie să ne pronunţăm împotriva primei amintite iar pentru cea din urmă trebuie cu toţii să luptăm ferm. Cu toate formaţiunile politice care sunt de acord cu acest principiu, Jobbik poate colabora şi o va şi face.
DT: Dintr-o perspectivă mai largă, care sunt acţiunile pe care Jobbik intenţionează să le întreprindă pentru a ajuta minoritatea maghiară din România din poziţia celui de-al doilea partid din Ungaria? Dacă Jobbik ajunge partidul de guvernământ, cum s-ar schimba acţiunile anterior menţionate?
În prezent Jobbik este al doilea cel mai puternic partid în Ungaria, partidul care guvernează în prezent fiind singurul capabil să formeze o majoritate, însă popularitatea acestuia scade din ce în ce mai mult, iar conform sondajelor ne susţin 1,5 milioane de alegători. Conform ultimului sondaj de opinie, doar 3% ne mai despart de Fidesz, deci este absolut realist să spunem că în 2018 sau chiar mai devreme, Jobbik va guverna Ungaria.
Ştiu că există temeri în legătură cu acest lucru, dar vreau să clarific trei stări de fapt. Jobbik nu este Noua Dreaptă. Noi nu vrem să izgonim pe nimeni, noi nu facem politică împotriva românilor, ci pentru maghiarime. Multe persoane din viaţa publică şi politică românească nu ştiu, însă asta nu schimbă cu nimic acest fapt, că actuala lege a naţionalităţilor, în vigoare în Ungaria, a fost îmbogăţită cu pasaje la iniţiativa Jobbik-ului, care uşurează cu mult folosirea limbilor fiecărei naţionalităţi, printre acestea şi a românilor. Acest lucru poate fi oricând verificat pe pagina oficială a Parlamentului Ungariei. Nici în cazul în care vom ajunge la guvernare nu ne vom modifica această politică de acordare de drepturi cât mai largi pentru naţionalităţi căci noi credem că din acest punct de vedere Ungaria trebuie să ofere exemplu altor state. Este trist şi cunoscut faptul că actualmente legăturile româno-maghiare sunt deplorabile. În momentul în care Jobbik va ajunge la guvernare, va restabili cooperarea şi discuţiile bilaterale româno-maghiare prin şedinţe comune ale celor două guverne, şi până la forumuri pentru dezvoltarea infrastructurii şi a economiei transfrontaliere. Sunt convins că doar prin recunoaşterea sinceră a problemelor putem găsi soluţii benefice pentru toţi. Totodată, vom lua poziţie fermă în susţinerea intereselor comunităţilor de maghiari din afara graniţelor, ne vom pronunţa ferm pentru o autonomie cât mai largă, pentru siguranţa etnicilor maghiari şi a unei legislaţii care să le creeze siguranţă, pentru susţinerea limbii, culturii şi învăţământului în limba maghiară pentru maghiarii din afara graniţelor. După părerea noastră trebuie să se pună capăt acestei tendinţe politice care blochează dezvoltarea economică şi a românilor din Transilvania căci prin politica fiscală dusă de Bucureşti, Transilvania este cea care plăteşte cel mai mult la bugetul statului, iar celelalte regiuni sunt beneficiarele acestor sume. De aceea am dori să obţinem şi ca întreprinderile din Transilvania să îşi aibă sediul acolo, iar din impozitele acestora să se dezvolte localităţile transilvănene. Suntem convinşi că acest lucru ar sluji atât interesele maghiarilor, cât şi ale românilor.
Cu aceste sume am susţine învăţământul, cultura, economia, cu alte cuvinte ar ajuta maghiarii din afara graniţelor să poată rămâne pe pământul natal, lucru care este de fapt şi interesul ţărilor vecine, căci astfel mai puţini cetăţeni plătitori de taxe ar părăsi ţara, putând să se simtă acasă pe pământul lor natal.
Citeste mai mult: adev.ro/nnvkay
Tags: